Unele medii de informare au scris că primul preşedinte al Uniunii Europene, premierul belgian Herman Van Rompuy (foto), este un „iluminat”, membru al Clubului Bilderberg, în timp ce altele s-au rezumat la a spune că acesta a participat la o reuniune a Clubului, cu 5 zile înainte de a fi ales în înalta funcţie.

Oricare ar fi adevărul, informaţia a ieşit la suprafaţă spre satisfacţia adepţilor teoriei conspiraţioniste, a celor care susţin şi încearcă să demonstreze că lumea este condusă „din umbră” de către francmasoni.
Dar nu faptul că Bilderberg este „elita noii ordini mondiale” i-a scandalizat pe liderii europeni, ci faptul că Van Rompuy este favorabil unor taxe ecologice şi pe tranzacţii financiare.

Şi, din nou, oricare ar fi adevărul, Uniunea Europeană se va dezvolta conform planului, indiferent de persoana instalată „la vârf”. Mult mai important este ce valori include respectivul plan. În rest, cu toţii ne dorim ca Europă să fie puternică şi prosperă.
“Deutsche Welle” amintea într-un comentariu că, după aderarea României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, în 2007, rezerva faţă de continuarea procesului de extindere a luat amploare. Majoritatea liderilor politici europeni declarau că nici nu putea fi vorba de continuarea extinderii UE până la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Documentul va intra în vigoare la 1 decembrie 2009.
Are Republica Moldova şanse reale să devină membru UE în următorii câţiva ani? Cu mai mulţi ani în urmă, oficialii europeni spuneau deschis că R. Moldova trebuie să prindă “ultimul vagon” spre UE şi să adere odată cu România. Republicii Moldova nu i-a păsat de tren. Deocamdată, să fim realişti şi să ne concentrăm pe valorificarea şanselor oferite de parteneriatul cu UE. Acest parteneriat ne solicită la ora actuală să ne compatibilizăm cu statele UE, să ne apropiem de nivelul lor de dezvoltare. Pentru moment, "aderarea R. Moldova la UE" este o sintagmă populistă - nu ne-a invitat şi nu ne promite nimeni aderarea.

“Franţa şi Germania au insistat asupra desemnării lui Herman Van Rompuy în funcţia de preşedinte al UE, întrucât acesta nu are un interes naţional de apărat şi nici nu este foarte cunoscut pe plan internaţional, putând astfel să îşi impună eficient agenda prin intermediul lui. Uniunea Europeană, ca un proiect supranaţional ce beneficiază de o reprezentare la nivel mondial, poate exista numai ca o entitate dominată de un consens franco-german, care este dificil de obţinut şi subtil atunci când există”, comentează Agenţia “Stratfor”, preluată de “Mediafax”.

Presa mai scrie că Van Rompuy doreşte un imn „naţional” al Uniunii Europene, dar şi renunţarea la unele simboluri naţionale, precum stemele de pe euro, cele de pe plăcuţele de înmatriculare şi din cărţile de identitate sau paşapoarte.
Uniunea Europeană a schiţat, în secret, planul pentru a deveni o putere de vârf la nivel global, scria cu puţin timp în urmă “The Telegraph”, cu referire la “documente cu circulaţie restrânsă”. Odată pus în aplicare acest plan, UE va putea să semneze tratate şi acorduri internaţionale de politică externă, apărare sau de altă natură, în numele celor 27 de ţări membre.
Liderii europeni, reuniţi la Bruxelles, l-au desemnat pe Herman Van Rompuy preşedinte al Uniunii Europene în seara zilei de 19 noiembrie.
Până la adoptarea Tratatului de la Lisabona, preşedinţia Consiliului Uniunii Europene se schimba de două ori pe an, fiind asigurată, prin rotaţie, de câte un stat membru.
Preşedintele ceh, euroscepticul Vaclav Klaus, a declarat că “Republica Cehă încetează să mai fie un stat suveran” în momentul intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Klaus a semnat Tratatul la 3 noiembrie, el fiind ultimul lider european care a ratificat documentul, după mai multe săptămâni de blocaj.

Ratificarea Tratatului de la Lisabona a fost finalizată de către toate cele 27 de state membre UE la 13 noiembrie 2009, prin depunerea instrumentului de ratificare de către Republica Cehă.
Tratatul va intra în vigoare la 1 decembrie 2009.

România este unul dintre primele state membre care au ratificat Tratatul, Parlamentul României finalizând procedura de ratificare la 4 februarie 2008, relevă MAE român. (la acest link găsiţi amănunte)
Tratatul de la Lisabona înlocuieşte proiectul Constituţiei europene, abandonat în 2005.
Înfiinţarea unui post de preşedinte, a unui post de înalt reprezentant pentru politica externă, consolidarea competenţelor Parlamentului European şi eficientizarea procesului decizional sunt principalele schimbări prevăzute de Tratat.
Tot în seara zilei de 19 noiembrie, Catherine Ashton (Marea Britanie) a fost aleasă Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe (şef al diplomaţiei UE).

Anterior, surse de la Bruxelles şi Bucureşti au afirmat că Adrian Severin, un europarlamentar român de centru-stânga, se pregăteşte să candideze pentru acest post.

"Sigur că noi l-am preferat pe Adrian Severin Înalt Reprezentant şi a fost o muncă, dar în momentul în care prim-miniştrii socialişti au ajuns la un consens privind numele pe care îl propun Consiliului, lucrurile nu mai puteau fi întoarse. Dar de încercat, am încercat", a declarat preşedintele României, Traian Băsescu, citat de Mediafax.

Sursa: Blogul Eleonorei Lisnic