Nu stiu de ce, nimeni n-a rostit cuvintul “semafor” printre cele mai populare locuri de flirt cu necunoscutii. Ca eu ma uit la cei care stau pe rosu la semafor, mi se pare firesc. Sunt tare curioasa de firea mea. Dar, ei? Ei de ce se tot uita? Ei ce cauta in profilul meu deloc perfect? Imi place sa merg dupa 10 noaptea cu masina prin oras. Ai aer. Ai loc. Ai…n-ai treaba cu ambuteiajele. Si mai e ceva. Imi place sa ma uit la vecini ca sa le ghicesc gindurile.

De aceea ma enerveaza geamurile intunecate. Acolo unde insa vad o fatza, daca tot n-am ce face, ma uit si examinez. Asa imi dau seama ca sms-ul pe care tocmai l-a trimis nu era destinat nevestei. Asa inteleg ca omul nu se grabeste acasa, pentru ca incepe sa-mi faca semn ca sa deschid geamul sa ma intrebe ce mai fac. Se intimpla insa linga sofer sa fie o “Ea”.

Care de obicei are fata acra si privirea plina de venin, de parca nu mai exista pe lume oameni curiosi ca mine, carora le place sa se uite la alti soferi opriti la semafor. Exchange-ul de priviri intre soferi, cred ca e o scurta si inocenta incursiune in viata celuilat. Ah, esti trist…ok, imi pare rau. Ah, zimbesti….ok, felicitari. Ah, fumezi….ok, imi pare rau pentru tine.

Ah, ai geamurile aburite…ok, ai grija ca le vad nu doar eu ci si politistul de sub pod. Flirtul de la semafor insa e ceva aparte. Scurt, clar si fara viitor…

Sursa: Blogul Natei Albot